Concediul de maternitate si prenatal in 2026: durata, indemnizatie si drepturi

Concediul de maternitate dureaza 126 de zile calendaristice: 63 de zile inainte de nastere (perioada prenatala) si 63 de zile dupa (perioada de lauzie). Pe toata durata, salariata primeste o indemnizatie egala cu 85% din media veniturilor, suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, nu de angajator. Cele doua perioade se pot compensa intre ele, insa legea pastreaza un minim de 42 de zile de lauzie dupa nastere, care nu poate fi scurtat. Mai jos gasesti cum se calculeaza durata si indemnizatia, ce stagiu de cotizare ai nevoie, cum functioneaza concediul de risc maternal (care e o masura separata) si ce protectie la concediere are salariata gravida sau lauza.

Publicat 23 iunie 2026 | Actualizat 10 august 2026 | Lectura: aproximativ 10 minute

Cuprins

1. Durata concediului: 63 de zile prenatal + 63 postnatal
2. Cum se compenseaza perioadele si de ce raman 42 de zile obligatorii
3. Indemnizatia de maternitate: 85% si cine plateste
4. Stagiul de cotizare: 6 luni din ultimele 12
5. Concediul de risc maternal: o masura separata
6. Protectia la concediere a salariatei gravide sau lauze
7. Ce documente trebuie depuse
8. Intrebari frecvente

Durata concediului: 63 de zile prenatal + 63 postnatal

In limbajul legii, "concediu de maternitate" e denumirea comuna pentru concediul de sarcina si lauzie reglementat de OUG 158/2005. El are doua componente:

• Concediul prenatal (de sarcina): pana la 63 de zile inainte de nastere.
• Concediul postnatal (de lauzie): pana la 63 de zile dupa nastere.

Adunate, cele doua dau 126 de zile calendaristice, perioada in care viitoarea sau noua mama primeste indemnizatie de maternitate. Vorbim despre zile calendaristice, nu zile lucratoare, asa ca weekendurile si sarbatorile legale intra in calcul.

Concediul se acorda pe baza unui certificat medical eliberat de medicul care urmareste sarcina. Pentru perioada prenatala, certificatul se emite de regula in jurul saptamanii a 27-a de sarcina, dar momentul exact depinde de evolutia sarcinii si de recomandarea medicului.

Cum se compenseaza perioadele si de ce raman 42 de zile obligatorii

Impartirea 63 + 63 nu e rigida. OUG 158/2005 permite ca cele doua perioade sa se compenseze intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea femeii. Practic, daca nasterea are loc mai devreme sau mai tarziu decat estimarea, sau daca mama prefera sa stea mai mult acasa dupa nastere, zilele neconsumate dintr-o perioada se pot reporta in cealalta.

Exista o singura limita pe care compensarea nu o poate atinge: minimum 42 de zile calendaristice de lauzie dupa nastere. Acestea sunt obligatorii si raman intacte indiferent de cum se distribuie restul zilelor. Sunt prevazute pentru refacerea fizica a mamei in primele saptamani dupa nastere.

Cateva exemple de cum arata compensarea in practica:

Exemple de distribuire a celor 126 de zile

Totalul ramane de 126 de zile in toate variantele. Se muta doar linia de mijloc.

Indemnizatia de maternitate: 85% si cine plateste

Pe durata concediului de maternitate, salariata primeste o indemnizatie egala cu 85% din baza de calcul. Baza de calcul e media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare lunii in care se acorda concediul (OUG 158/2005).

Doua lucruri merita retinute aici. Primul: indemnizatia de maternitate este scutita de impozit pe venit si de contributii sociale, deci procentul de 85% se aplica la venitul brut, iar suma rezultata nu mai e diminuata de taxe in modul in care este un salariu obisnuit. Al doilea: banii nu vin de la angajator. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Angajatorul calculeaza si depune documentele, iar suma se recupereaza ulterior de la casa de asigurari de sanatate.

Indemnizatia de maternitate pe scurt

Stagiul de cotizare: 6 luni din ultimele 12

Ca sa ai dreptul la indemnizatie de maternitate, ai nevoie de un stagiu minim de cotizare de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii in care se acorda concediul (OUG 158/2005). Stagiul se constituie din lunile in care s-a platit contributia pentru concedii si indemnizatii, fie ca esti salariata, fie ca esti asigurata in alt mod prevazut de lege.

Stagiul de cotizare se poate completa si cu perioade asimilate, cum ar fi cele in care ai beneficiat anterior de concediu medical sau de alte indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Daca ai schimbat angajatorul in ultimul an, lunile lucrate la angajatorul anterior conteaza si ele la stagiu, atat timp cat s-a platit contributia.

O nota importanta: concediul de risc maternal, despre care vorbim mai jos, se acorda fara conditia de stagiu de cotizare. Sunt doua drepturi diferite, cu reguli diferite.

Concediul de risc maternal: o masura separata

Concediul de risc maternal nu e acelasi lucru cu concediul de maternitate si nu trebuie confundate. El e reglementat de OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca si intervine atunci cand conditiile de la locul de munca pun in pericol sanatatea sau securitatea salariatei gravide, care a nascut recent sau care alapteaza, ori a fatului sau a copilului.

Cum functioneaza in practica: daca angajatorul nu poate elimina riscul de la postul respectiv si nici nu o poate muta pe salariata pe un alt post potrivit, salariata poate intra in concediu de risc maternal pe baza recomandarii medicului. Cateva caracteristici care il deosebesc de concediul de maternitate:

• Durata: maximum 120 de zile, acordat de medicul de familie sau de specialist. Poate fi luat integral sau fractionat, in mai multe perioade.
• Indemnizatia: 75% din baza de calcul (media veniturilor din lunile anterioare cererii), suportata din bugetul asigurarilor sociale de stat.
• Fara stagiu de cotizare: dreptul nu este conditionat de o vechime minima in plata contributiilor.
• Cand se aplica: inainte de concediul de maternitate (in timpul sarcinii) sau dupa revenirea din concediul postnatal, daca riscul persista, de exemplu in perioada de alaptare.

Maternitate vs. risc maternal

Protectia la concediere a salariatei gravide sau lauze

OUG 96/2003 interzice angajatorului sa concedieze salariata pe durata in care aceasta este gravida, se afla in concediu de risc maternal, in concediu de maternitate, in concediu pentru cresterea copilului pana la 2 ani (sau pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap) ori in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav.

In cazul concediului de risc maternal, interdictia de concediere se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni de la revenirea salariatei la locul de munca. Cu alte cuvinte, o salariata care se intoarce din concediul de risc maternal nu poate fi concediata timp de pana la 6 luni dupa revenire.

Protectia nu este absoluta. Ea nu se aplica in cazul concedierilor care au la baza motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii companiei. Pentru salariata gravida, interdictia vizeaza concedierea pentru motive legate direct de starea ei, iar in caz de litigiu angajatorul este cel care trebuie sa demonstreze ca decizia nu are legatura cu sarcina. Tot OUG 96/2003 prevede si obligatia angajatorului de a fi informat in scris despre starea de graviditate, pentru ca masurile de protectie sa poata fi aplicate.

Ce documente trebuie depuse

Documentele difera usor in functie de tipul concediului, dar punctul de plecare e mereu certificatul medical. Pentru concediul de maternitate, salariata are nevoie in principal de:

• Certificatul de concediu medical pentru sarcina si lauzie, eliberat de medicul care urmareste sarcina, cu codul de indemnizatie corespunzator.
• Documentele de la angajator pentru stabilirea bazei de calcul si a stagiului de cotizare. Angajatorul completeaza datele necesare si transmite cererea de recuperare a sumelor catre casa de asigurari de sanatate.

Pentru concediul de risc maternal, pe langa recomandarea medicului, angajatorul intocmeste documentatia care atesta ca riscul de la locul de munca nu a putut fi eliminat si ca salariata nu a putut fi mutata pe un alt post. Termenele de depunere si modelele de formulare sunt cele stabilite de casele de asigurari de sanatate, asa ca e util sa verifici cu departamentul de resurse umane sau direct cu casa de asigurari inainte de a depune dosarul. Detaliile fiscale legate de scutirea indemnizatiei se regasesc in reglementarile administrate de ANAF.

Intrebari frecvente

Cat dureaza concediul de maternitate in 2026?

126 de zile calendaristice in total, impartite intre 63 de zile prenatal si 63 de zile postnatal, conform OUG 158/2005. Cele doua perioade se pot compensa intre ele, cu conditia sa ramana minimum 42 de zile de lauzie dupa nastere.

Care e diferenta dintre concediul prenatal si cel postnatal?

Concediul prenatal (de sarcina) e perioada de pana la 63 de zile dinainte de nastere. Concediul postnatal (de lauzie) e perioada de pana la 63 de zile de dupa nastere. Impreuna formeaza concediul de maternitate de 126 de zile.

Cat este indemnizatia de maternitate?

85% din baza de calcul, adica din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 anterioare lunii in care se acorda concediul (OUG 158/2005). Indemnizatia este scutita de impozit pe venit si de CASS, dar din ea se retine contributia de asigurari sociale (CAS) in cota de 25%.

Cine plateste indemnizatia de maternitate?

Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), nu de angajator. Angajatorul calculeaza suma si o recupereaza ulterior de la Casa de Asigurari de Sanatate.

Ce stagiu de cotizare imi trebuie?

Un stagiu minim de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii in care se acorda concediul de maternitate (OUG 158/2005). Concediul de risc maternal, in schimb, se acorda fara conditia de stagiu de cotizare.

Ce este concediul de risc maternal si cu ce difera de cel de maternitate?

Este o masura separata, reglementata de OUG 96/2003, care intervine cand conditiile de la locul de munca pun in pericol sarcina sau alaptarea si angajatorul nu poate elimina riscul sau nu poate muta salariata pe alt post. Dureaza maximum 120 de zile, indemnizatia e de 75% din baza de calcul si nu se cere stagiu de cotizare.

Poate fi concediata o salariata gravida?

OUG 96/2003 interzice concedierea pe durata starii de graviditate, a concediului de risc maternal, a concediului de maternitate si a concediului pentru cresterea copilului. Pentru risc maternal, interdictia se extinde cu pana la 6 luni dupa revenirea la munca. Exceptiile privesc situatiile de reorganizare judiciara, faliment sau dizolvare a firmei.

Pot reveni mai devreme la munca din concediul de maternitate?

Distributia zilelor se poate ajusta prin compensare intre perioada prenatala si cea postnatala, insa cele 42 de zile de lauzie de dupa nastere sunt obligatorii si nu pot fi reduse. In afara acestui minim, restul zilelor pot fi reorganizate in functie de recomandarea medicului si de optiunea ta.

Surse si metodologie

• OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate - reglementeaza concediul si indemnizatia de maternitate (durata de 126 de zile, cuantumul de 85%, stagiul de cotizare, minimul de 42 de zile de lauzie).
• OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca - reglementeaza concediul de risc maternal (durata de 120 de zile, indemnizatia de 75%) si protectia la concediere a salariatei gravide, lauze sau care alapteaza.
• Cifrele fiscale si procedura de recuperare a indemnizatiilor de la FNUASS - reglementarile administrate de ANAF si casele de asigurari de sanatate, in vigoare in 2026.

Articol scris de: Echipa editoriala Up |
Data publicarii: 10-08-2026
Data actualizarii: 10-08-2026