Acasa
>
Media
>
Blog
>
Importanta echilibrului dintre viata personala si cea profesionala
>

Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala

Se vorbeste de mult timp de echilibrul dintre viata profesionala si viata profesionala, insa mai toate articolele spun acelasi lucru: nu te obosi prea mult, nu lucra pana la epuizare, deoarece nu are rost, petrece mai mult timp cu familia si facand lucrurile care iti plac, asigura-te ca ai si timp sa cheltui banii pe care ii produci etc.

Insa rareori se atinge si cealalta fata a monedei: atunci cand ai prea mult timp personal, resimti dezechilibrul fata de viata personala. Nu ne referim la oamenii dependenti de munca sau cu sindromul Stockholm, ci la oameni care nu inteleg de ce fac anumite lucruri. Ci la faptul ca nu suntem formati dintr-o singura culoare. Suntem un spectru de culori, iar acest spectru simte nevoia sa fie colorat peste tot.

Oamenii se simt mai destepti, mai impliniti, mai mandri si mai siguri pe ei atunci cand sunt multumiti de cariera lor. Ii face totodata fericiti din punct de vedere social, financiar, dar mai ales din perspectiva mentala, a eforturilor depuse, a eficientei cu care lucreaza. Uneori este vorba de o problema pe care au incercat sa o rezolve mult timp, alteori despre simpla bucurie a taia/ bifa ceva de pe lista de facut la sfarsit de zi.

Intelegand acest lucru, aici intervine si responsabilitatea companiei pentru a sustine aceasta sinergie viata personala - profesionala. Ideal ar fi sa identifice pentru fiecare angajat in parte lipsa de care are parte: un angajat poate fi epuizat si poate sa nu aiba timp de viata personala. Altul s-ar putea sa fie demotivat, intocmindu-si sarcinile doar pentru a fi facute, dar fara a le duce la capat cu bucurie sau energie. In ambele cazuri compania poate compensa si incerca sa echilibreze aceste lucruri, chiar daca in moduri diferite.

Ce poate face compania, mai concret, in patru pasi simpli:

1. Sa desemneze in echipa de HR pe cineva care sa observe, alaturi de managerul aferent, angajatii care ating extreme. Acestia pot fi:

a) angajati care stau peste program (sunt supraincarcati, sau ineficienti? Sunt multumiti de statul peste program?)

b) angajati care primesc evaluari mediocre (s-au plafonat, nu se descurca in ceea ce au de facut, sau poate au alte probleme personale, care nu ii lasa sa se concentreze)

c) clasicul angajat care munceste noaptea, in weekend, in vacanta, de Paste, de ziua lui in timp ce i se canta La multi ani etc

d) angajatul care doar "face act de prezenta", dar nu depune vitalitate sau efort in munca sa.

Daca echipa responsabila este una cu gandire structurata, se poate intocmi chiar un tabel pentru claritate si pentru a fi totul masurabil.

2. Sa fie in mod special atenta la angajatii care dau semne de burnout. Acestia pot fi angajatii pe care se bazeaza cel mai mult, dar si acestia pot gresi, iar aceste greseli le pot afecta psihicul dintr-o data si intr-un mod puternic.

3. Sa actioneze pentru fiecare categorie in parte. In unele cazuri acest lucru se poate aplica colectiv (un teambuilding, un training, un bonus, un proiect deosebit), de cele mai multe ori este nevoie de sesiuni de feedback si intelege unul la unul cu fiecare angajat, pentru a-i intelege nevoile. O singura evaluare anuala nu e suficienta pentru a intelege un angajat, asa cum si nici in relatiile interpersonale nu purtam o singura discutie anuala, ci mult mai frecvent.

4. Sa nu incurajeze o cultura a statului peste program, precum nici una in care se amesteca sau intervine prea mult viata personala. Si aici echilibrul este cheia, iar atitudinea organizatiei este cea care determina si atmosfera in cadrul echipei.

Cel mai simplu ar fi rezumat astfel: sa fim umani. O organizatie nu exista in mod palpabil decat prin oamenii ei, iar majoritatea au nevoi de baza intrinseci destul de similare.

Din partea lor, angajatii sunt, probabil, cei mai responsabili de:

? Claritate. Adica sa le fie foarte clar ce fac si de ce fac, in special daca au libertatea sa aleaga locul in care lucreaza si sa nu depinda 100% de el. Sa isi asume, inteleaga parcursul profesional si sa-si proiecteze o traiectorie in cariera care sa fie justa si fata de angajatorii cu care colaboreaza

? Sinceritate. Adica sa fie sinceri in primul rand cu ei insisi (in procesul de claritate de mai sus), apoi sa fie sinceri cu angajatorii lor, pentru a putea comunica deschis nevoile si asteptarile lor

? Testare si iar testare. Nu exista o formula magica, precum un buton in care atunci cand tragi mai spre viata personala, se micsoreaza cea profesionala. Viata nu functioneaza asa, astfel ca echilibrul se mentine cu fiecare zi, cu fiecare saptamana de dedicare.

Productivitatea presupune energie si claritate. O forma de vitalitate impreuna cu un de ce foarte clar pentru care facem lucrurile. De aceea o echipa echilibrata, atat individual cat si colectiv, formeaza o echipa productiva, care interactioneaza sanatos.

Articol scris de: Echipa editoriala Up |
Data publicarii: 00-00-0000
Data actualizarii: 10-10-2024

Iti recomandam si:

Inteligenta artificiala ne imbunatateste joburile, nu le inlocuieste

Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala

Consimtamant de utilizare cookie-uri