Episodul 3

Sindromul muncii in singuratate

ASCULTA ACUM

Ne poti asculta si aici

Sindromul muncii in singuratate

In perioada pandemiei, mai mult de jumatate dintre romani au lucrat de acasa, separandu-se de colectivul de la munca si intrerupand legaturile interumane. Astfel, pentru milioane de angajati din tara, dormitoarele au devenit birouri multi-functionale, mesele de bucatarie s-au transformat in sali de conferinta, iar bibliotecile au devenit accesoriul care completa fundalul intalnirilor virtuale. In timp ce ne-am distantat social, ne-am conectat digital mai mult ca niciodata.

Pana in pandemie, Tudor avea un job dinamic, cu evenimente sociale desfasurate permanent si cu activitati alaturi de colegi. Criza sanitara l-a determinat insa sa plece impreuna cu familia din Bucuresti, la bunici, acolo unde copilul putea fi supravegheat, in timp ce el petrecea ore in sir, izolat, in fata laptopului, lucrand.

Cum a fost la job în ultimele luni? Ce schimbari au avut loc in cariera ta?
Lucrez in relatii publice, dar sunt specializat in comunicare digitala si sunt printre putinii norocosi care si-au schimbat jobul in mijlocul pandemiei. Am inceput sa lucrez la noul loc de munca de acasa si mi-a fost destul de greu. Mi-a lipsit faptul ca nu imi puteam cunoaste colegii fata in fata si sa creez legaturi cu ei. De exemplu, atunci cand aveam intalniri online, o mare parte dintre ei nu isi deschideau camera video pentru a ne vedea, iar eu imi doream sa ii vad, sa ii intalnesc. Pe parcurs, mi-am propus sa intru mereu in intalnirile online folosind camera. Treptat, oamenii au facut si ei la fel si, cumva, am adus o dimensiune umana acestor intalniri.

La debutul pandemiei, ai decis impreuna cu sotia sa va mutati la bunici. Cum s-a schimbat munca de zi cu zi, dupa aceasta mutare?
Tabieturile mele dintr-o zi normala de munca au disparut. Muncind de acasa, nu am avut acea parte din zi care imi era dedicata mie: sa imi ascult podcastul favorit in drum spre munca sau sa imi ascult selectia muzicala in transportul in comun. De altfel, din pacate, cele doua lumi, cea profesionala si personala, s-au intrepatruns. Munca a intrat in casa si familia mea, iar timpul meu personal, chiar si pentru mici pauze, era extrem de limitat.

Ce ti s-a parut cel mai dificil in interactiunile online?
Cel mai dificil in interactiunile online din perioada de pandemie au fost sirurile nesfarsite de call-uri care aveau loc zilnic. Mi-a fost foarte greu sa schimb subiectul unei discutii din jumatate in jumatate de ora sau din ora in ora si sa aduc si valoare adaugata in timpul acelor intalniri. De altfel, a fost o provocare si sa incerc sa le explic colegilor de munca ca daca exista un interval liber de 20 de minute in calendarul meu, acela nu trebuia sa fie umplut automat cu o alta intalnire online.

Studiile arata ca prietenii de la munca ne ajuta sa fim performanti, mai satisfacuti de locul de munca. Tu ai reusit sa te apropii de colegi prin interactiunile virtuale?
Eu sunt o persoana cu spiritul umorului dezvoltat si asta cred ca m-a ajutat foarte mult sa creez si sa mentin legaturile cu noii mei colegi de munca. Fiind un nou venit, puneam foarte multe intrebari si in acest fel exista interactiune si cunoasteam oamenii, dar si faptul ca aveau loc discutii de relaxare la final de zi de munca m-au ajutat foarte mult. Sunt o persoana care are nevoie de oameni in jurul sau si de interactiunea care se naste in urma conexiunilor umane. In timp ce lucram de acasa, imi era dor de legaturile si micile discutii avute la birou, alaturi de colegi.

Ce inseamna munca pentru tine? Si ce te motiveaza sa te trezesti dimineata si sa mergi la birou?
Munca, pentru mine, este o plasa de scapare, un univers concret, pe care il stiu si il pot controla asa cum vreau. Munca imi da un sens. In universul de la munca, pandemia nu este acolo, asa ca reprezinta pentru mine un loc unde sa ma retrag, de la 9 la 18, unde sunt ferit de tot ceea ce se intampla in exterior, de criza sanitara.

Ce ar putea sa faca angajatorul ca sa te simti bine la locul de munca, sa fii motivat?
Cred ca fac parte dintre cei fericiti pentru ca angajatorul a facut tot ce a putut fizic sa faca ca sa ne simtim bine la locul de munca. Angajatorul si-a pus actionarii pe locul doi, pentru noi, pentru angajati. Astfel, m-a facut sa ma simt nu ca o cifra intr-un tabel, ci ca un om intr-un tabel.