CU COPIII LA MUNCA

Timp de aproape un an, parintii romani au fost simultan angajati si educatori de acasa. De multe ori, aveau  de rezolvat in acelasi timp conexiunea la internet, probleme de matematica si rapoarte pentru job.

In continuare, vom afla de la Anca, mama a doi copii, cum a fost perioada pandemiei pentru ea ca parinte si angajat.

Cum arata viata ta la job inainte sa apara pandemia?

M-am angajat cu doua zile inainte sa inceapa pandemia. Eram dornica sa ma intorc la munca, dupa ce am stat acasa aproape trei ani, in concediu de crestere copil si inainte, pe perioada sarcinii. M-am dus doua zile la birou, dupa care s-a declarat starea de urgenta si am fost inchisi in casa.

Ai doi copii, o fetita de noua ani si un baietel de trei ani. Cum a fost sa lucrezi la un job nou, cu colegi noi si cu doi copii mici de acasa?

A fost dificil. Ne-am relocat pentru cateva luni la parinti, pentru ca s-au inchis cresele si scolile. Amandoi lucram de acasa si ne-am impartit sarcinile. Sotul meu s-a ocupat de fata, iar baietelul, fiind mic, a stat mai mult cu mine. Am muncit cu el mai mult in brate, inclusiv in call-uri. A fost greu, pentru ca trebuia sa invat sa lucrez in soft-uri si platforme noi, desi jobul l-am inceput intr-un domeniu in care mai lucrasem inainte, mai exact, Media si Publicitate.

S-a intamplat sa trebuiasca sa gestionezi ambii copii in timp ce si lucrai? Cum a fost?

Da. A fost greu si, desi sunt constienta ca nu a fost ok, o mica parte din responsabilitate i-am pasat-o fetitei. Mai aveam momente in care chiar nu puteam sa plec din fata calculatorului si atunci o rugam pe ea sa mai aiba grija de fratiorul ei, sa ii dea apa, sa il schimbe, sa se joace cu el.

Ai avut situatii in care trebuia sa restabilesti conexiunea de internet sau de platforma in timp ce tu erai in sedinte? Ce ai facut?

Da. Mi-am anuntat colegii, mi-am oprit microfonul si am incercat sa rezolv pe moment. Cand am putut, era totul bine, dar daca nu reuseam, atunci apareau frustrari din toate partile. Fetita se plangea ca s-a deconectat, ca nu reuseste sa se conecteze la loc; pe de alta parte, am avut parte de intelegere din partea colegilor, dat fiind ca toti munceam in conditii similare.

Au fost situatii in care te-ai simtit depasita de rolul acesta de co-educator, de profesor ad-hoc?

Da, la matematica. La matematica, fiind si in timpul programului meu de munca, avand si task-uri de rezolvat cu anumite deadline-uri, trebuia sa-mi ajut si copilul, sa gandesc si problemele la matematica, sa vin si cu rezolvare pentru ele.

Te resimti de pe urma acestei perioade in care ai avut atat de multe roluri?

Da, ma resimt. Acum sunt in preaviz. Am fost destul de stresata de toate rolurile astea, sunt epuizata psihic, deoarece lucrand cu cel mic in brate, de multe ori nu reuseam sa-mi termin tot ce aveam de facut si lucram noaptea. Dormeam maximum 4 – 5 ore pe noapte.

Cum s-a raportat angajatorul la acest lucru?

Cu intelegere. Am avut un angajator care ne-a inteles, dar, la un moment dat, eu chiar m-am simtit deranjata si neproductiva. M-am simtit dezamagita de mine.